reproductie-probleme posibile

Reproducerea incepe atunci cand porumbeii sunt cuplati (sunt o pereche). Normal dupa 10 zile cuplul va avea primul ou-seara, cel de al 2-lea ou, dupa o zi, dupa masa. Dupa depunerea celui de al 2 lea ou incepe perioada de incubatie de 18 zile.

Probleme in perioada 1:

Cateodata porumbita este gasita moarta, inainte de ponta (de a oua), fara semene clinice inainte de moarte. Infectia cu Salmonella, Streptococcus, .. sau chiar intoxicatia poate fi cauza, dar mai ales, in timpul sezonului reproductiv, ruperea foliculara(ovulatia) poate sta la baza mortii subite, in acest caz in timpul si inaintea decesului apar cateva ore de apatie (somnolenta). Normal un fel de “palnie” va prelua ovulul, pentru a incepe calatoria prin oviduct inspre cloaca. Cateodata ovulul rateaza aceata “palnie” si atunci avem de a face cu o ovulatie interna. Se va produce o infectie sterila in corpul femelei(peritonita) si dupa o perioada scurta, peritonita se va incheia cu moartea porumbitei. Odata ce ovulul(oul) e pe un drum gresit, nu prea mai e ceva de facut. E posibil ca unii porumbei sa nu depuna oua, sau sa depuna doar unul. Varsta femelei, porumbitei poate fi motivul pt aceasta problema.

Putem intalni ca patologie: oua cu coaja rugoasa, oua cu coaja moale, sau deforme – o infectie a salpinxului poate fi cauza problemelor. In oviduct este o glanda responsabila de formarea cochiliei. Cand ea nu functioneaza cum ar trebui, oul nu se formeaza ca un ou normal, si vor aparea probleme.

Oridecateori o infectie este suspectata, ce poate provoca probleme de reproductie, medicul veterinar specializat pe patologie aviara va poate ajuta sa tratati, mai ales daca problema e recenta, insa daca problema e cronica, rezultatul poate fi descurajator.

Dar trebuie tinut cont ca unele medicamente(coccidiostatice) administrate in timpul reproductiei, determina oua nefertile, sau oua cu coaja improprie, de consistenta moale.

Uneori porumbita nu e capabila sa depuna ouale, pentru ca sunt prea rugoase, prea mari, e prea slabita, sau ? mai ales datoriat carentei de Calciu.
Administarea Ca (grit sau tablete), injectii cu un hormon (Oxitocina), pot sa fie raspunsul, sau cand nimic nu da rezultate veterinarul poate realiza sectionarea cloacei si extragera oului.

Nota : administrarea de ungvent, ulei in cloaca pentu a ajuta la expulzarea ( eliminaraea) si alunecarea oului spre exterior, este controversata. Aceasta tehnica e buna cu o remarca, e posibil ca acest ulei sa ajunga mai profound in oviduct, si sa cauzeze o suprainfectie care duce la infertilitate periodica sau permanenta.

Dupa depunerea oualor, unele porumbite sunt paralizate, nefiind capabile sa se miste sau chiar sa zboare, o problema de cele mai multe ori temporara ce se rezolva de la sine, aceasta se datoreaza depunerii unui ou mare care impinge oasele pubiene, compreseaza nervii si determina paralizia picioarelor de moment. De asemena lipsa Calciului este o alta cauza, de aceea trebuie acordata o mare atentie nutritiei in perioada reproductiei.

Dupa aproximativ 5 zile de clocit in mod normal se vad la ovoscopie (sau in plin soare) vasele de sange in jurul embrionului nou format.

Din ziua 5 pana in a 10-a zi puteti vedea in transparenta vasele noului embrion. Dupa ziua a 10-a oul devine opac, si putem observa doar camera de aer, la extremitatea oului, restul fiind ocupat de embrion.

Probleme perioada a 2-a :

Oul care e infertil, datorita fie varstei porumbeilor parinti, extrasezonului, sau sterilitatii unuia dintre porumbei, precum si factorii externi: scuturarea, disconfortul reproducatorilor, etc.

In zilele noaste multi crescatori paseaza ouale la parinti doica, cu scopul de a produce mai multe oua si descendenti de la o pereche anume. In timpul manipularii oualor, trebuie sa aveti mare grija, deoarece vibratiile, scuturarile prea puternice cauzeaza moarte embrinului.

Cateodata oul capata o culoare foarte inchisa, provocata de moartea embrionului, care are multiple cauze. Conditiile de mediu, temperatura si ventilatia sunt foarte importante. Atunci cand parametrii nu sunt corespunzatori pentru porumbei, de ex. cand e prea rece sau prea cald in voliere, sau cand umiditatea e alta decat ar trebui, ne putem astepta la moarte embrionara nu numai in prima perioada a clocitului, dar si in ultimele 6 zile, deoarece coaja oului poate deveni prea tare si uscata, puiul nemaiputand sparge oul la ecloziune. Problema supraincalzirii, se poate rezolva prin cresterea umiditatii, prin asezarea de “scaldatoare”.

Deranjarile atat cele din interior cat si din exterior pot avea un rol negativ. Cand lumina este prea puternica in porumbarie, unii porumbei sunt foarte agresivi, si nervosi, avand o influenta negativa si asupra celorlalti. Asigurati-va ca deranjarea porumbeilor este minima in timpul clocirii oualor, deoarece atunci cand parintii pleaca des de la cuib, ouale se racesc, iar embrionul poate muri.

De asemenea parintii batrani si schiopi, vor parasi mai des cuibul, cu toate consecintele ce urmeaza. Medicamentele administrate in aceasta perioada, de imperechere nu sunt recomandate (decat in cazuri severe), precum dehelmintizarile interne(viermii intestinali). Igiena este foarte importanta, nu numai in interior cat mai ales in boxele individuale, recomandandu-se folosirea de gratare pe podea si in cuiburi(boxe).

Putem privi lucrurile asfel: un macroclimat-intreaga porumbarie, si un microclimat-boxele si cuiburile pentru clocit. Atunci cand voliera e curata, se vor evita aparitia infectiilor, dar trebuie curatite si cuiburile, majoritatea problemelor de acolo provin, deoarece coaja oului are o suprafata care permite schimbul de aer si apa, si asta poate provoca infectie “in ovo”.

Infectiile produse de : Salmonela, Clamidia, Herpes virus, Staphilococus, E. Col?. si altele pot fi foarte periculoase pentru incubatie.

Factorii genetici si nutritia sunt deasemena foarte importanti.

Ziua 18 : Primul pui iese din ou, urmat dupa o zi de cel de al 2-lea. Timpul de ecloziune poate dura intre 5 pana la 20 h pana ce puiul sa fie complet iesit din ou. Parintii il vor hrani cu lapte de gusa din ziua 0 pana in ziua a 7. Dupa a 4-a zi, laptele de gusa incepe sa contina mici cantitati, semi- digerate de cereale, iar dupa 7 zile puii primesc cantitati tot mai complete de cereale.

Problemele perioadei 3 :

Uneori, puii nu au forta necesara pentru a sparge coaja oului, fie datorita unor boli, sau deshidratarii, si asta se datoreaza supraincalzirii ( a microclimatului). Daca porumbeii adulti sunt bolnavi sau nu produc “laptele de gusa”, puii vor muri, in special in cazul pasarilor batrane. Cateodata ele sunt capabile sa hraneasca doar un singur pui.

Cele mai frecvente boli precum salmoneloza (!!!”ologeala aripilor”- Foarte grava) si trichomonoza(“malai”-patogenitate medie) produc imbolnaviri frecvente la tineretul columbar, urmata cel mai adesea de moarte.

Salmonela poate lovi asfel: pui care nu cresc cum trebuie, sau pui complet dezvoltati, dar care slabesc pe zi ce trece, nu consuma hrana, fecalele au consistenta apoasa, uneori au culoare alba, de consistenta mucoida, iar dupa un timp mor. La palparea carenei sternale aceasta e ca lama unui cutit, taioasa.

Este posibil ca in cazul infectiei cu salmonella adultii sa nu aiba probleme de nici un fel, dar ei sunt purtatori si eliminatori prin fecale de bacterii salmonelice si vor infecta tineretul in ou, in perioada clocirii, sau chiar mai tarziu cand puii sunt zburati.

Trichomonas(malai):
- este o problema comuna, frecventa in timpul imperecherii si cresterii puilor, nu numai pentru adulti cat si pentru puii de porumbel.
- localizarea frecventa este la nivelul fantei laringiene, in spatele limbii
- se pot intalni noduli la nivelul ombilicului, parazitul (trichomonas) patrunde in interiorul corpului producand infectia, iar dupa un timp produce moartea puiului.
- alte localizari frecvente: la nivelul gusii, ficatului, cordului sau duodenului pot provoca moartea pasarii.


Dupa 10 zile de la ecloziune(iesirea puilor) se produce o modificare in nivelul hormonilor porumbeilor parinti(in special prolactina). Acest lucru determina o modificare in compozitia “laptelui de gusa”, si implicit in compozitia hranei pe care puii o primesc de la parinti. Din acest motiv se poate observa la pui diaree, iar uneori chiar si la parinti, dar care dureaza doar cateva zile, fara semne grave specific unei boli (dar asta presupune ca sa nu existe boli care pot produce acelesi simptome de gen: Salmoneleza, Clamidioza, Coriza herpetica, Coccidioza, Trichomonoza…).

De asemena exista si o alta boala numita boala a picioarelor, manifestata prin picioare indepartate. O combinatie de factori nutritionali si genetici sunt incriminati, dar si materialele de cuib nepotrivite, si metoda de clocit sunt foarte importante. Uneori parintii stau prea apasat pe pui, inpingand asupra acestora, iar atunci cand nu sunt materiale suficiente in cuib, care sa anuleze forta, picioarele puilor vor avea de suferit. De regula problema apare cand e doar un singur pui in cuib.